Acest articol este preluat de la trezirealarealitate.ro
Cânepa românească are un conţinut foarte scăzut în substanţă halucinogenă
Fără nici un sprijin din partea autorităților, cânepa a devenit o ”cenușăreasă” a agriculturii românești, pusă la zid, din ignoranță, din cauza asimilării plantei tehnice cu cânepa indiană, din care se obține cannabisul. O femeie originară din Sălaj luptă de mai mulți ani să le deschidă românilor ochii cu privire la potențialul extraordinar, neexploatat însă, pe care îl are cânepa românească.
Este vorba despre Leontina Prodan, un designer timișean care a înființat în gospodăria casei părintești din Gâlgău Almașului o cultură de cânepă. Cadrul oferit de bătrâna casă și de ograda cultivată cu cânepă va găzdui, în 6 august, prima ediție a ”Zilei Cânepei”, un eveniment care își propune să transmită mesajul: ”Cânepa românească nu este drog, este bogăție neexploatată”.
”Îl aștept la Gâlgău Almașului, la Ziua Cânepei, pe Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, pe specialiști din domeniu din Cluj. Va fi aici și Alina Varadi, cea care a construit la Cluj o casă terapeutică. Trupa Ad Hoc și-a anunțat, de asemenea, participarea. Vreau să-i invit și pe cei de la Poliție – Crimă Organizată, Direcția Agricolă, Prefectură, să înțeleagă cu toții că, după cum tot spun, cânepa românească nu este drog!”, spune Leontina Prodan.
Istoria declinului unei industrii
Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cânepă. În directă legătură cu aceste culturi, nu exista, practic, județ în care să nu existe cel puțin o topitorie de in și cânepă și măcar o fabrică integrată de fibre. Astăzi, toate acestea au dispărut, deși fibrele naturale sunt în trend. Le importăm, însă, de la alții.
Potrivit Leontinei Prodan, în această situație s-a ajuns și pentru că, imediat după Revoluție, statul român nu a susținut deloc cultura plantelor tehnice, cu atât mai puțin după intrarea în UE. Cânepa este ocolită și pentru că este asociată, din ignoranță, cu cânepa indiană, din care se obține hașișul.
„Substanţa halucinogenă din cannabis indica, tetrahidrocannabinolul, este în proporţie cuprinsă între 5 şi 20 la sută. În cannabis textila, cea pe care o cultivăm noi, acest conţinut de substanţă halucinogenă ajunge la ce mult 0.01 – 0,02 la sută. Singurul efect pe care îl provoacă această cânepă românească este diareea! Toate spectacolele din presă pe această temă nu sunt altceva decât… spectacole”, spune ea.
Cânepa românească are zeci de întrebuințări
Chiar dacă este mai cunoscută întrebuințarea ei în obținerea fibrelor textile, cânepa are o mulțime de alte posibilități de valorificare. Frunzele sunt folosite în medicina naturistă, din semințe se face ulei care conţine acizi graşi omega 6 şi omega 3 în raportul 3:1, considerat esenţial pentru organism, iar partea lemnoasă a plantei, numită puzderie (popular „pozderii”), are o putere calorică de trei ori mai mare decât lemnul şi poate fi folosită în construcții și chiar şi în zootehnie (absoarbe mirosul de urină iar apoi, împreună cu gunoiul de grajd, formează compostul perfect pentru ciuperci).