Cred că oamenii sunt singura specie de animale care nu știe ce să mănânce și nici nu face eforturi să afle – mâncam laptele altor animale, mâncam carne deși nu suntem carnivori, mâncăm în majoritatea timpului gătit, lipsind astfel hrana de vitamine si enzime – apoi luam pastile și suplimente cu zeci de efecte secundare, multe dintre ele, mai periculoase decât bolile pe care le previn sau le tratează.
Sistemul convențional de sănătate tratează efectele bolilor, dar nu cauzele producerii lor. Remediile naturiste sunt performante și nu au efecte secundare, dar nu investim nici timp, nici bani în catalogarea și folosirea lor pe scară largă, pentru că nu pot fi patentate așa cum sunt medicamentele.
Un alt aspect important este prevenția bolilor. Ea economisește timp, bani și suferință. O schimbare necesară în acest sens la nivelul societății ar putea începe prin educație! Prevenția produce șomeri și pierderi financiare mari pentru sistemul actual de sănătate bazat pe pastile și injecții. Dacă medicamentele lor nu ar mai fi vândute, cercetările lor ar rămâne fără surse de finanțare. Sistemul convențional de sănătate este o afacere mare, privată.
Adoptarea unui stil de viață sănătos este modalitatea de prevenire a bolilor. Un stil de viață sănătos se bazează în principal pe o alimentație corectă, prin care hrana este și medicament. Suntem creați cu sisteme de apărare și regenerare capabile să ne mențină în viață, dar avem nevoie de hrană care să susțină aceste sisteme și nu una toxică capabilă să ne îmbolnăvească.
Goana după profit creează monștri și toate sistemele au fost acaparate de aceștia. Alimentația publică trebuie să fie stâlpul sănătății societății, însă putem observa că avem o societate destul de bolnavă și sensibilă. Acest lucru a putut fi posibil datorită faptului că nu știm ce, cât și cum să mâncăm, că am ridicat sistemul actual de sănătate la rang de zeitate, dar și a alterării proprietăților curative ale alimentelor prin industrializarea acestora.
Fructele și legumele realizate în sistem tradițional cresc lent, în cantități mici și sunt afectate cel puțin vizual, de dăunători, însă acestea reprezintă hrana echilibrată în vitamine, enzime și minerale de care oamenii au nevoie pentru a fi sănătoși. Treptat acestea au fost înlocuite de imitații ce tind spre perfecțiune cel puțin vizual, realizate în sistem industrial, având capacități curative scăzute și de cele mai multe ori fiind chiar toxice. Fructele realizate în sistem industrial cresc mult mai repede și sunt mult mai sensibile în fața dăunătorilor. De aceea sunt utilizate cantități mari de substanțe toxice pentru a ține dăunătorii la distanță. Cele mai multe substanțe sunt toxice și pentru noi, dar totul este trecut cu vederea în goana după profit, deoarece aceeași firmă care vinde pesticide vinde și medicamente.
O plantă crescută sălbatic în câmp trebuie să lupte pentru existența ei cu arșița soarelui, diferențe de temperatură dinte zi și noapte, secetă, ploi abundente, grindină, vânturi puternice și foarte mulți dăunători. Ea trebuie să extragă mineralele din pământ și să le transforme în substanțe organice. Florile acesteia trebuie să atragă insectele polenizatoare, făcând astfel transferul de informații genetice cu alte plante similare. De la o generație la alta plantele devin din ce în ce mai rezistente și mai adaptate la condițiile de mediu. Fructele lor ajunse la maturitate devenind comestibile sunt mâncate de animale și astfel se răspândesc semințele la distanțe mari. În alte cazuri semințele sunt purtate de vânt. Acesta este modelul natural prin care plantele reușesc să supraviețuiască. Drept recompensă că le ajuți să se înmulțească ele îți oferă sănătate printr-un raport echilibrat de vitamine, enzime și minerale organice și în unele cazuri substanțe menite să distrugă paraziții tăi (usturoi) sau chiar celulele tale dereglate (B17 aflat în sâmburi), să-ți mobilizeze sistemul imunitar (hrean) sau să îmbunătățească sistemul neurologic (cânepa).
Nu poți să te bucuri de viață dacă ești bolnav, de aceea vă rog să faceți tot ce vă stă în putință pentru a fi sănătoși. Ne naștem cu instincte puternice, dar reușim cu prisosință să ni le anulăm, iar obișnuința este a doua mamă a naturii. Acum este momentul să ne întoarcem spre natură. Natura este minunată! Este nevoie să o cunoaștem, să o înțelegem și să o protejăm, pentru că și noi facem parte din ea. Dacă nu iubim natura, înseamnă că nu ne iubim pe noi!
Preluat: http://atlasuldesanatate.ro/educatie-alimentatie-sanatate/
P.S.
Nu poți să riști când este în joc sănătatea ta, de aceea recomand evitarea magazinelor și realizarea microfermelor în sistem tradițional!
Observi un element comun celor 3 sisteme? Toate au sistemul financiar la bază, pentru că și cel politic care le poate reglementa este corupt tot de cel financiar. Cine are banii face regulile!
Acest articol este preluat de la https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/agrotehnica/3618-alacul-sau-planta-inger-de-18-ori-mai-valoroasa-decat-graul.html
Alacul (Triticum monococcum), o rudă îndepărtată a grâului, ținută nejustificat de mult în conul de umbră al uitării, ar putea deveni o cultură de nișă prețioasă, pentru că prețul de valorificare sfidează de departe mult iubitul grâu comun.
La finele anului trecut, un fermier teleormănean, care se consideră dac până în cea mai intimă fibră a ființei lui, mi-a pus în palmă câteva semințe de alac. Suficient cât să îmi stârnească interesul pentru a vorbi pe această temă. Discuția despre planta a cărei istorie se pierde în timp a prins repede contur. Costică I. Gheorghe, căci despre el este vorba, spunea că Triticum monococcum, o combinație între grâul spelta și cel obișnuit, este o specie cultivată din timpuri preistorice, iar descoperirile de la Schela Cladovei, județul Mehedinți, i-au demonstrat prezența pe teritoriul României încă de acum 10.000 de ani. Legendele spun că valoarea acestei plante a fost unul dintre motivele pentru care romanii au venit în Dacia. Să fi fost așa, nu știm. Însă interesul cu care pământul românesc și roadele sale sunt vânate chiar și în zilele noastre mă face să cred că nimic nu s-a schimbat. Deși este o cereală păioasă care face parte din familia gramineelor, la fel ca și grâul comun (Triticum vulgare), alacul se deosebește de ruda sa prin faptul că are un singur bob în spiculeț, învelit strâns în palee. Boabele sale rămân în acest înveliș chiar și după treierat, ceea ce face ca făina să fie mai bogată în carotenoizi și să aibă o culoare galben închis. Totuși, conținutul scăzut de gluten și aportul mare de elemente nutritive nu l-au adus în atenția marilor fermieri. Într-o industrie axată pe producție, recolta unei plante străvechi, cum este alacul (circa 2.000 kg/ha), ar părea rușinoasă în fața soiurilor de grâu care ating chiar și 16 t/ha. Așadar, cantitatea oferită pare să fie punctul slab, dar contrabalansează prin calitate, rezistență la boli și schimbările de temperatură. „Alacul are un pai foarte robust, nu se culcă și lasă terenul curat, fără buruieni.
În plus, se spune că acolo unde l-ai cultivat nu vei avea parte de grindină, fiind considerată o plantă protectoare și pentru culturile din jurul ei. Să ne gândim că această plantă a fost adusă de îngeri, după cum se spune în popor“, își începea discuția foarte convingător Costică I. Gheorghe. Un alt argument care dă valoare acestei plante este prețul cu care este valorificată. Un kilogram de făină din alac se vinde pe Internet cu 36 lei, un preț fabulos, față de 2 lei/kg, cât se obține pe făina albă de grâu.
Îl ascultam cât vorbea, dar uitându-mă atent la semințele care se rostogoleau în palma mea. Obiceiul de a dărui semințe celor cu care Costică I. Gheorghe se întâlnea m-a uimit. Dar am primit și o justificare. „Eu le dau gratuit, pentru că asta este legea nescrisă a pământului – pui un hectar, 50 ari îți ajung ție și familiei tale, restul îl dai prietenilor. Ofer gratuit oamenilor această sămânță în cantități mici, nu cât ați primit dumneavoastră, ci pentru 1.000 mp, ca fiecare să cultive această plantă și să o înmulțească.“
Tipul de agricultură pe care o practică și filosofia de viață a acestui fermier parcă nu rezonează deloc cu lumea modernă în care trăim. Dar, l-am ascultat în continuare, pentru că esența spuselor lui vin din bunul simț al românului de altădată. „An de an, pe cei 5.000 mp pe care îi am, cultiv cartofi și alte legume necesare consumului familial. Nu cumpăr nimic de la piață. Uleiul, de in, de nucă, de dovleac, mi-l fac singur, cu ajutorul unui prieten care are presă la rece. Îmi produc singur semințele de legume și când strâng producția toată lumea se miră ce gust deosebit au. Surplusul care îmi rămâne din producție îl valorific în Alexandria. În perioada de vară, zilnic vând de 800-1.000 de lei. Am învățat să îmi tratez legumele împotriva dăunătorilor folosind remedii naturale. Varza o tratez împotriva musculiței cu infuzie de pelin sau copili de roșii. Dacă solul nu mai este bombardat cu îngrășăminte chimice, începe să fie sănătos și apar râmele. Pe 1.000 mp râmele înlocuiesc munca a trei grădinari timp de un an. Să nu uităm că tot solul trece prin stomacul râmelor. O râmă lasă 600 g de humus/mp“, explică fermierul.
Cu o asemenea viziune despre agricultură și viață, în general, nu am ezitat să-l întreb cum vede totuși viitorul sectorului pe care îl iubește atât de mult. Iată și răspunsul, scurt și la obiect: „Agricultura românească va fi din ce în ce mai căutată. Aleșii poporului ar trebui să facă alte legi, să nu mai fie ca până acum. Să fie conștienți de valoarea pământului românesc care ar putea să ne aducă în rândul țărilor bogate.“
„În mod normal semințele de alac se plantează până pe 10 decembrie, nu se folosesc îngrășăminte, ierbicide, niciun fel de tratament, iar producția ajunge la 2 t/ha. Densitatea la însămânțare este de 170-200 kg/ha și se poate face mecanizat sau pe suprafețe mici, manual, așa cum fac și eu. Recoltarea se face la 25 iulie. Făina obținută din alac se vinde la un preț foarte bun, deci se pot face bani. Vă dați seama ce înseamnă acest preț față de cât se obține pe grâul obișnuit. Mi-aș dori să se înființeze mai multe cooperative, iar oamenii să nu mai cultive un hectar de grâu pe care să primească 50 de bani/kg sau 700 kg de grâu dacă au pământul dat în arendă, ci pe suprafața de 10.000 mp să cultive 25 ari cu alac (atât cât consumă o familie), iar restul să îl poată cultiva cu alte plante“, își prezenta fermierul pledoaria pentru această cultură.
Patricia Alexandra POP
Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 26-27
Acest articol este preluat de la romaniaecologica.ro
O plantă numită cânepă (Cannabis sativa), cunoscută ca fiind o prețioasă resursă pentru obținerea țesăturilor, hârtiei și a combustibilului, se pare că ar avea proprietăți mult mai subtile și uimitoare: ea poate curăța solul de contaminanți radioactivi și metalele grele (în special cesiu și cadmiu), redând astfel fertilitatea acestuia.
Tehnologia de decontaminare a solului cu ajutorul cânepii este cunoscută în literatura de specialitate sub numele de fitoremediere (remediere cu ajutorul plantelor). Practic, rădăcinile cânepii pătrund adânc în solul contaminat absorbind substanțele chimice dăunătoare, pe care le depozitează în frunze şi tulpini. Ulterior recoltării, cânepa respectivă va fi utilizată drept combustibil, ca și termoizolant în construcții, sau pentru producția hârtiei.
Cea mai faimoasă utilizare a cânepei este cea din cazul dezastrului produs de accidentul nuclear de la Cernobîl (Ucraina). Terenurile aferente acestor locații au fost cultivate pentru o lungă perioadă de timp cu suprafețe întinse de cânepă, în scopul decontaminării. Mai mult decât atât, cânepa este o plantă ușor de cultivat, rezistentă la secetă, cu creștere rapidă, suprimă buruienile, îmbunătățește structura solului și produce cantități mari de oxigen.
sursa: rxleaf.com
Daca ceva ar merita cu adevarat sa fie citit si distribuit acesta sa fie. Continutul acestui articol are potentialul de a schimba radical lumea intr-o varietate de moduri pozitive.
Si, dupa cum celor de la Monsanto le-ar placea ca acest articol sa nu ajunga viral, tot ceea ce va cerem este sa distribuiti acest articol astfel incat sa poata ajunge la cat mai multi oameni posibil.
In anul 2006, unui om pe nume Paul Stamets i-a fost acordat un brevet. Desi Paul este cel mai apreciat micologist la nivel mondial, brevetul sau a primit din foarte putina atentie si expunere. De ce? Asa cum au declarat directorii din industria pesticidelor, acest brevet reprezinta “cea mai perturbatoare tehnologie din toate timpurile”. Atunci cand acesti directori spun ca este o tehnologie perturbatoare, acestia se refera la ea ca fiind perturbatoare pentru industria pesticidelor chimice.
Ce a descoperit Paul? Micologul a descoperit cum sa foloseasca mediul natural pentru a preveni distrugerea culturilor de catre insecte. Aceste pesticide sunt numite “SMART” si reprezinta o solutie sigura si aproape permanenta de control in cazul a peste 200.000 de specii de insecte – si totul datorita magiei ciupercilor.
Paul a reusit sa faca asta cu ajutorul ciupercilor entomopatogene (ciuperci care distrug insectele). Aceste ciuperci atrag insectele care apoi le mananca si se transforma in ciuperci din interior spre exterior.
Acest brevet are potentialul de a revolutiona modul in care cresc legume si fructe – asta in cazul in care va ajunge la nivel mondial.
Toleranta fata de utilizarea pesticidelor in agricultura moderna neaga intr-o foarte mare masura efectele negative impotriva mediului. O astfel de ignoranta nu mai poate fi tolerata. De exemplu, iti poti imagina o lume fara albine? Preparatele chimice Monsanto, care sunt pulverizate pe culturile din intreaga lume se afla intr-o foarte stransa legatura cu decesul albinelor. In timp ce un numar din ce in ce mai mare interzic utilizarea acestor preparate chimice, ele sunt in continuare folosite in tari care ar trebui sa fie constiente de pericolele cauzate.
In prezent, Monsanto genereaza profituri de peste 16 miliarde de dolari anual (suma raportata in 2014) si astfel ne putem da foate usor seama ca doresc ca nimic sa nu interfereze cu acest flux urias de venituri. Aceste venituri le ofera practic resurse nelimitate si abilitatea de a suprima informatii care pot dauna reputatiei lor.
Cu toate acestea, educandu-ne cu privire la pericolele reprezentate de aceast gigant american, de avantajele cresterii unor alimente durabile, ecologice, precum si bio-dinamice, acest demon corporatist poate primi in curand mesajul.
Preluat: www.expunere.com
