Sunt domenii, cum sunt sănătatea, educația, alimentația, din care nu ar fi trebuit să se facă profit niciodată pentru a se păstra calitatea acestora.
Totul pleacă de la mâncare și de la lipsa noastră de cunoaștere și înțelegere. Semințele hibride nu sunt mai bune decât cele ale plantelor sălbatice, ci dimpotrivă.
Companiile care produc semințele hibride fac profituri uriașe an de an datorită dependenței de aceste semințe, dar și datorită faptului că tot ele furnizează și pesticide și fertilizatori. Dar nu se opresc aici; tot aceste companii produc și medicamente.
Aceste companii fac să scadă calitatea vieții și totodată să crească prețul ei. Aceste companii produc vaccinuri despre care se știe că pot provoca la copii autismul și sindromul ADHD. Și tot ele produc antidepresivele utilizate îndeosebi de copiii diagnosticați cu sindromul ADHD.
Plusul de producție pe care-l laudă atât de mult aceste companii, dar și unii fermieri sunt sigur depășite de costurile datorate pesticidelor, fertilizatorilor, vaccinurilor, antidepresivelor și altor medicamente de care nu am fi avut nevoie dacă oamenii nu ar fi intervenit în ciclul natural al plantelor. Nu-i așa că profitul omoară?
Orice are un preț. Mai grav este că pentru greșelile noastre și pentru ignoranța noastră vor plăti copii noștri. Petru că sănătatea noastră ar putea fi pusă în pericol, nu ar trebui să se facă profit în domeniile educațional, alimentar și sanitar.
Preluat: atlasuldesanatate.ro
Mai multe informații despre culturile modificate genetic puteți afla din documentarul difuzat de Digi World http://www.digi-world.tv/unde-se-ascunde-gustul
Bei și nu știi ce bei. Adică… tu crezi că bei sau dai copilului lapte, îl hrănești pentru că vrei să crească sănătos și, când colo, în cană lichidul alb e un amestec sofisticat, cu ingrediente care mai de care…
În sfârșit, aflăm ce bem în loc de LAPTE! Analizele de laborator comandate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) au scos la iveală faptul că piaţa românească de lapte are grave probleme… care, al rândul lor, pot crea mari neplăceri consumatorilor.
Mai exact, 45% din laptele trimis la laborator pentru analize a fost găsit neconform. Sare, untură de porc, seu, uleiuri vegetale, aditivi, făină, lapte praf , toate se găsesc din plin în laptele din comerţ, după cum anunță evz.ro.
Conform datelor puse la dispoziţie de ANPC, în cadrul unui control naţional privind laptele de consum s-a depistat că 80% dintre produsele controlate nu respectă normele legale – au conţinut greşit, eticheta este eronată, depozitarea improprie etc.
Aproape toate metodele de falsificare descoperite pleacă de la folosirea apei tratată cu aditivi şi cu alte substanţe. “Din zece litri de lapte, dacă se adaugă unul de apă se obţin 11 litri de produs care vor fi vânduţi, deci un profit mai mare. La cantităţi de câteva tone, profitul scos cu apă este foarte mare. Prin urmare, e greu de rezistat tentaţiei de a scoate un ban în plus”, precizează Cristina Parfene, inginer în domeniul industriei de procesare a lactatelor.
Seu, untură de porc, adaos de amidon
Așa cum susțin specialiștii, alte substanţe care se adaugă sunt untură de porc, uleiuri vegetale şi seu. Pentru stabilizarea grăsimii adăugate în lapte se introduc şi emulgatori. Această metodă se foloseşte pentru a se ascunde diluarea accentuată a produsului cu apă.”Laptele contrafăcut astfel poate fi depistat când grăsimea nelactată se separă sub anumite forme, iar mirosul şi gustul sunt ale grăsimii adăugate”, dezvăluie inginerul în domeniul industriei de procesare a lactatelor.
Pentru a masca diluarea sau smântânirea se mai foloseşte sare, adaos de amidon (făină de grâu sau alte materii). Acestea au rolul de a corecta densitatea. Laptele falsificat cu făină se poate verifica cu o picătură de tinctura de iod. Dacă apare o pată albastră, laptele nu e autentic.”Diluarea este realizată atât de marii procesatori, care pot ascunde mai uşor aceste falsuri cu ajutorul echipamentelor moderne, cât şi de micii fermieri când îşi vând lapte direct la populaţie sau la marii procesatori”, ne mai explică specialistul, titrează SibiuNews.
“Orice produs falsificat nu este bun pentru sănătate”
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie, avertizează că laptele contrafăcut este o problemă pentru sănătate.”Orice substanţă care în mod normal nu se află într-un produs natural nu ne face bine. Nici sarea, nici aditivii sau alte substanţe nu sunt benefice. Apar dureri de stomac, se produce hipertensiune arterială şi multe alte probleme care pe termen lung pot deveni grave”.
Conform studiilor realizate de Instiutul Naţional de Statistică, fiecare român consumă în medie puţin peste şase litri de lapte în fiecare lună, 200 de ml pe zi.
Preluat: NapocaNews
În plină criză europeană a laptelui, crescătorii de animale atrag din nou atenţia asupra laptelui procesat în România- este cumpărat din afara ţării după ce a fost deja procesat o dată. Autorităţile ştiu situaţia, dar nu pot face nimic. Legea europeană nu interzice acest lucru. Singura soluţie, spun fermierii, este schimbarea legii.
Problemele industriei lactatelor se răsfrâng asupra consumatorilor finali care cumpără lapte procesat de două ori şi nici măcar nu ştiu când se întâmplă acest lucru. Indiferent dacă aleg să cumpere lactate comercializate sub marca proprie a retailerilor sau produse de brand, de pe etichetă nu pot afla informaţii cu privire la provenienţa laptelui materie primă folosit şi nici măcar care este procentul de lapte praf utilizat, dacă este cazul. Cu toate acestea, autorităţile nu pot face nimic, pentru că totul este legal. Fermierii vor însă să schimbe legea. “În conformitate cu prevederile Anexei 1, pct 7.2 la regulamentul CE nr 835/004 cu modificările şi completările ulterioare, produsele lactate (care includ şi laptele de consum pasteurizat) pot fi obţinute din următoarele materii prime: lapte crud, care este supus unui tratament termic (pasteurizare), în unităţile de procesare a laptelui sau lapte tratat termic (pasteurizat), care este supus unei procesări ulterioare-unui nou tratament termic (pasteurizare), la nivelul unităţilor de procesare a laptelui”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Autorităţii Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit acestora, “laptele de vacă tratat termic (pasteurizat) provenit din import şi sau din state membre ale UE poate fi folosit, ca materie primă, în unităţile de procesare a laptelui, pentru obţinerea unor produse lactate (inclusiv lapte de consum pasteurizat), cu condiţia ca acesta să respecte: cerinţele privind tratamentul termic şi eficienţa pasteurizării respectiv obţinerea unei reacţii negative la testul fosfatazei alcaline; criteriile care se aplică laptelui de vacă tratat termic, care este utilizat pentru fabricarea altor produse lactate (respectiv numărul total de germeni să fie mai mic de 100.000/ml la 30 de grade Celsius)”
Ce lapte beau, de fapt, românii
“O statistică publicată de Consiliul Concurenţei dezvăluie că doar 63% din laptele de consum din supermarketuri şi hipermarketuri este românesc, 36% fiind importat din ţările UE şi 1% din statele din afara UE. Dacă se citeşte pe eticheta pungilor sau cutiilor de lapte “fabricat în România”, nu înseamnă că acesta provine de la vacile din România, ci doar a fost ambalat la noi”, se arată în expunerea de motive la proiectul de lege introdus anul trecut în circuitul legislativ şi care aşteapră acum dezbaterile din Camera Deputaţilor.
De ce se întâmplă acest lucru
Privind în trecutul apropiat, contextul european, la care au contribuit pe rând embargoul impus de Rusia statelor membre, eliminarea cotelor şi reducerea cererii din China, face ca preţurile la porta fermierilor să fie tot mai mici, ceea ce slăbeşte puterea lor financiară. Unii chiar renunţă la acest business, ceea ce face ca, pe termen lung, producţiile să scadă pentru a lăsa loc importurilor. “Până nu vom avea o lege prin care să se reglementeze etichetarea produselor din lapte şi până nu vor exista norme clare despre laptele procesat care vine de afară, fermierii români vor avea tot mai multe probleme. Deja foarte mulţi colegi doresc să închidă. Sunt cozi la abator pentru un preţ de 2 lei pe kilogramul de bovină (în viu n.red)”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR).
De altfel, efectele crizei laptelui se pot vedea şi în datele statistice. Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-octombrie, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de perioada similară a anului trecut cu 8,8%.
Producţie fluctuantă, preţ pe măsură
Un alt factor care contribuie la această situaţie se referă la faptul că, faţă de celelate state membre, România are particularitatea unei producţii de lapte fluctuante, cu supraproducţii şi subproducţii în acelaşi an. Iar acest lucru se răsfrânge în preţ. Nu în ultimul rând, în unele luni, producătorii locali nu sunt competitivi din punct de vedere al preţurilor comparativ cu fermierii din unele state europene, astfel că procesatorii pot ieşi în avantaj atunci când achiziţionează lapte din import.
Cum a evoluat preţul laptelui crud în România şi restul statelor UE
Controale ANSVSA la mărcile proprii ale magazinelor- 5% din probe aveau probleme
Autoritatea sanitar veterinară are un program anual de verificare a calităţii şi siguranţei laptelui pasteurizat, prin care analizează laptele de import pasteurizat destinat procesării ulterioare (analiză a activităţii fosfatozei alcaline, criteriu ce reflectă eficienţa tratamentului termic aplicat laptelui crud în ţară/unitatea de origine), numărul total de germeni, nivelul maxim de contaminanţi-aflatoxină M1, metale grele-plumb). În ceea ce priveşte laptele de import pasteurizat destinat comercializării directe, acesta este analizat (pentru determinarea criteriilor microbiologice de siguranţă a alimentelor) în urma controalelor efectuate de medicii veterinari care prelevează probe din depozite şi în unităţile de vânzare cu amănuntul.
Din datele ANSVSA remise ECONOMICA.NET, anul trecut Agenţia a realizat mai multe controale oficiale la hipermarketuri şi supermarketuri situate pe raza mai multor judeţe şi în Bucureşti. S-au luat 280 de probe de la diverse produse lactate (smântână, diferite tipuri de brânzeturi) comercializate sub brandurile proprii ale magazinelor respective, din care 5,7% au fost cu probleme. “În urma analizelor de laborator efectuate au fost obţinute rezultate necorespunzătoare în ceea ce priveşte conţinutul în grăsime în cazul a 16 probe de produse lactate. Nu au fost constatată utilizarea unor practici frauduloase-adică substituirea grăsimii din lapte cu grăsimi vegetale, la probele analizate”, au declarat oficialii ANSVSA.
Care sunt efectele asupra sănătăţii
Pasteurizarea este un proces termic care are drept scop eliminarea microorganismelor patogenice şi de a prelungi perioada de valabilitate a produselor. Cercetătorii sunt însă de părere că, prin încălzire, enzimele importante pentru organism sunt distruse. Calciul, fierul, fosforul din lapte sunt astfel primite doar în mica măsură de organism.
Preluat: www.economica.net
Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană.
Te fereşti să mănânci carne de porc, pentru că ştii că nu e bună pentru colesterol. Ţi se recomandă puiul, că e mai sănătos. Dar puiul, pentru a creşte pe repede-nainte, să fie bun de sacrificat după 40 de zile (ceea ce în bătătura ţăranului se întâmplă în câteva luni), e îndopat cu hormoni şi cu tot felul de chimicale. Dai copilului să mănânce piept de pui, că e slab şi bun, dar, din cauza hormonilor estrogeni, fetiţelor le apare menstruaţia cu câţiva ani mai devreme şi sunt expuse riscului de cancer uterin, iar băieţii se confruntă cu riscul de cancer mamar. Te gândeşti că mai sănătoasă e, totuşi, carnea de peşte. Numai că peştii mari (ton, cod) reţin metalele grele (plumb, mercur, cadmiu etc.), provenite de la poluare, iar acestea, ajunse în corpul nostru, se acumulează în rinichi, ficat, oase, creier şi duc la inevitabilul cancer. Peştii din crescătorii sunt şi mai periculoşi. Pangasiusul e considerat o adevărată otravă. Zici că e sănătos să mănânci somon, că are Omega 3? Somonul de crescătorie, cel care se găseşte de obicei în magazin, e chiar boală curată şi medicii sfătuiesc femeile gravide să se ţină departe de aşa ceva, aşa cum le sfătuiesc să nu fumeze. În carnea de somon de crescătorie ai parte de pesticide, de mercur, de dioxină, inclusiv de colorant (căci i se administrează colorant în hrană, să se obţină carnea roz).
Vrei să eviţi aceste pericole şi te gândeşti la o alimentaţie vegetariană? Nu ai rezolvat nimic. În afară de organisme modificate genetic, dai de pesticide sau de îngrăşăminte chimice. Ţi se spune că e bine să mănânci cât mai multă verdeaţă? Tocmai în frunză planta îşi face stocuri din azotaţii, nitraţii sau nitriţii cu care o alimentează agricultorii, pentru produse mari şi arătoase, pentru recolte record. Prin urmare, oricum ai da-o, nu ai scăpare. Otrava îţi este administrată lent, cu fiecare îmbucătură, şi va exista un moment critic în care corpul tău va ceda. Înainte de termen. Şi nu vorbim de cazuri izolate, ci de un fenomen generalizat. Prin urmare, nu sunt doar crime, ci e de-a dreptul genocid. Şi de ce toate acestea? Pentru ca unii să facă profituri uriaşe. Ne omoară, deci, ca să aibă ei un iaht în plus. Îi arătăm cu degetul pe cei care pornesc războaie? La fel de vinovaţi sunt cei care ucid omenirea lent. Nimeni nu-i pedepseşte nici pe unii, nici pe alţii, cu toţii sunt consideraţi nişte lideri, nişte învingători.
Preluat: http://adevarul.ro