În plină criză europeană a laptelui, crescătorii de animale atrag din nou atenţia asupra laptelui procesat în România- este cumpărat din afara ţării după ce a fost deja procesat o dată. Autorităţile ştiu situaţia, dar nu pot face nimic. Legea europeană nu interzice acest lucru. Singura soluţie, spun fermierii, este schimbarea legii.
Problemele industriei lactatelor se răsfrâng asupra consumatorilor finali care cumpără lapte procesat de două ori şi nici măcar nu ştiu când se întâmplă acest lucru. Indiferent dacă aleg să cumpere lactate comercializate sub marca proprie a retailerilor sau produse de brand, de pe etichetă nu pot afla informaţii cu privire la provenienţa laptelui materie primă folosit şi nici măcar care este procentul de lapte praf utilizat, dacă este cazul. Cu toate acestea, autorităţile nu pot face nimic, pentru că totul este legal. Fermierii vor însă să schimbe legea. “În conformitate cu prevederile Anexei 1, pct 7.2 la regulamentul CE nr 835/004 cu modificările şi completările ulterioare, produsele lactate (care includ şi laptele de consum pasteurizat) pot fi obţinute din următoarele materii prime: lapte crud, care este supus unui tratament termic (pasteurizare), în unităţile de procesare a laptelui sau lapte tratat termic (pasteurizat), care este supus unei procesări ulterioare-unui nou tratament termic (pasteurizare), la nivelul unităţilor de procesare a laptelui”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Autorităţii Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit acestora, “laptele de vacă tratat termic (pasteurizat) provenit din import şi sau din state membre ale UE poate fi folosit, ca materie primă, în unităţile de procesare a laptelui, pentru obţinerea unor produse lactate (inclusiv lapte de consum pasteurizat), cu condiţia ca acesta să respecte: cerinţele privind tratamentul termic şi eficienţa pasteurizării respectiv obţinerea unei reacţii negative la testul fosfatazei alcaline; criteriile care se aplică laptelui de vacă tratat termic, care este utilizat pentru fabricarea altor produse lactate (respectiv numărul total de germeni să fie mai mic de 100.000/ml la 30 de grade Celsius)”
Ce lapte beau, de fapt, românii
“O statistică publicată de Consiliul Concurenţei dezvăluie că doar 63% din laptele de consum din supermarketuri şi hipermarketuri este românesc, 36% fiind importat din ţările UE şi 1% din statele din afara UE. Dacă se citeşte pe eticheta pungilor sau cutiilor de lapte “fabricat în România”, nu înseamnă că acesta provine de la vacile din România, ci doar a fost ambalat la noi”, se arată în expunerea de motive la proiectul de lege introdus anul trecut în circuitul legislativ şi care aşteapră acum dezbaterile din Camera Deputaţilor.
De ce se întâmplă acest lucru
Privind în trecutul apropiat, contextul european, la care au contribuit pe rând embargoul impus de Rusia statelor membre, eliminarea cotelor şi reducerea cererii din China, face ca preţurile la porta fermierilor să fie tot mai mici, ceea ce slăbeşte puterea lor financiară. Unii chiar renunţă la acest business, ceea ce face ca, pe termen lung, producţiile să scadă pentru a lăsa loc importurilor. “Până nu vom avea o lege prin care să se reglementeze etichetarea produselor din lapte şi până nu vor exista norme clare despre laptele procesat care vine de afară, fermierii români vor avea tot mai multe probleme. Deja foarte mulţi colegi doresc să închidă. Sunt cozi la abator pentru un preţ de 2 lei pe kilogramul de bovină (în viu n.red)”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR).
De altfel, efectele crizei laptelui se pot vedea şi în datele statistice. Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-octombrie, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de perioada similară a anului trecut cu 8,8%.
Producţie fluctuantă, preţ pe măsură
Un alt factor care contribuie la această situaţie se referă la faptul că, faţă de celelate state membre, România are particularitatea unei producţii de lapte fluctuante, cu supraproducţii şi subproducţii în acelaşi an. Iar acest lucru se răsfrânge în preţ. Nu în ultimul rând, în unele luni, producătorii locali nu sunt competitivi din punct de vedere al preţurilor comparativ cu fermierii din unele state europene, astfel că procesatorii pot ieşi în avantaj atunci când achiziţionează lapte din import.
Cum a evoluat preţul laptelui crud în România şi restul statelor UE
Controale ANSVSA la mărcile proprii ale magazinelor- 5% din probe aveau probleme
Autoritatea sanitar veterinară are un program anual de verificare a calităţii şi siguranţei laptelui pasteurizat, prin care analizează laptele de import pasteurizat destinat procesării ulterioare (analiză a activităţii fosfatozei alcaline, criteriu ce reflectă eficienţa tratamentului termic aplicat laptelui crud în ţară/unitatea de origine), numărul total de germeni, nivelul maxim de contaminanţi-aflatoxină M1, metale grele-plumb). În ceea ce priveşte laptele de import pasteurizat destinat comercializării directe, acesta este analizat (pentru determinarea criteriilor microbiologice de siguranţă a alimentelor) în urma controalelor efectuate de medicii veterinari care prelevează probe din depozite şi în unităţile de vânzare cu amănuntul.
Din datele ANSVSA remise ECONOMICA.NET, anul trecut Agenţia a realizat mai multe controale oficiale la hipermarketuri şi supermarketuri situate pe raza mai multor judeţe şi în Bucureşti. S-au luat 280 de probe de la diverse produse lactate (smântână, diferite tipuri de brânzeturi) comercializate sub brandurile proprii ale magazinelor respective, din care 5,7% au fost cu probleme. “În urma analizelor de laborator efectuate au fost obţinute rezultate necorespunzătoare în ceea ce priveşte conţinutul în grăsime în cazul a 16 probe de produse lactate. Nu au fost constatată utilizarea unor practici frauduloase-adică substituirea grăsimii din lapte cu grăsimi vegetale, la probele analizate”, au declarat oficialii ANSVSA.
Care sunt efectele asupra sănătăţii
Pasteurizarea este un proces termic care are drept scop eliminarea microorganismelor patogenice şi de a prelungi perioada de valabilitate a produselor. Cercetătorii sunt însă de părere că, prin încălzire, enzimele importante pentru organism sunt distruse. Calciul, fierul, fosforul din lapte sunt astfel primite doar în mica măsură de organism.
Preluat: www.economica.net
Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană.
Te fereşti să mănânci carne de porc, pentru că ştii că nu e bună pentru colesterol. Ţi se recomandă puiul, că e mai sănătos. Dar puiul, pentru a creşte pe repede-nainte, să fie bun de sacrificat după 40 de zile (ceea ce în bătătura ţăranului se întâmplă în câteva luni), e îndopat cu hormoni şi cu tot felul de chimicale. Dai copilului să mănânce piept de pui, că e slab şi bun, dar, din cauza hormonilor estrogeni, fetiţelor le apare menstruaţia cu câţiva ani mai devreme şi sunt expuse riscului de cancer uterin, iar băieţii se confruntă cu riscul de cancer mamar. Te gândeşti că mai sănătoasă e, totuşi, carnea de peşte. Numai că peştii mari (ton, cod) reţin metalele grele (plumb, mercur, cadmiu etc.), provenite de la poluare, iar acestea, ajunse în corpul nostru, se acumulează în rinichi, ficat, oase, creier şi duc la inevitabilul cancer. Peştii din crescătorii sunt şi mai periculoşi. Pangasiusul e considerat o adevărată otravă. Zici că e sănătos să mănânci somon, că are Omega 3? Somonul de crescătorie, cel care se găseşte de obicei în magazin, e chiar boală curată şi medicii sfătuiesc femeile gravide să se ţină departe de aşa ceva, aşa cum le sfătuiesc să nu fumeze. În carnea de somon de crescătorie ai parte de pesticide, de mercur, de dioxină, inclusiv de colorant (căci i se administrează colorant în hrană, să se obţină carnea roz).
Vrei să eviţi aceste pericole şi te gândeşti la o alimentaţie vegetariană? Nu ai rezolvat nimic. În afară de organisme modificate genetic, dai de pesticide sau de îngrăşăminte chimice. Ţi se spune că e bine să mănânci cât mai multă verdeaţă? Tocmai în frunză planta îşi face stocuri din azotaţii, nitraţii sau nitriţii cu care o alimentează agricultorii, pentru produse mari şi arătoase, pentru recolte record. Prin urmare, oricum ai da-o, nu ai scăpare. Otrava îţi este administrată lent, cu fiecare îmbucătură, şi va exista un moment critic în care corpul tău va ceda. Înainte de termen. Şi nu vorbim de cazuri izolate, ci de un fenomen generalizat. Prin urmare, nu sunt doar crime, ci e de-a dreptul genocid. Şi de ce toate acestea? Pentru ca unii să facă profituri uriaşe. Ne omoară, deci, ca să aibă ei un iaht în plus. Îi arătăm cu degetul pe cei care pornesc războaie? La fel de vinovaţi sunt cei care ucid omenirea lent. Nimeni nu-i pedepseşte nici pe unii, nici pe alţii, cu toţii sunt consideraţi nişte lideri, nişte învingători.
Preluat: http://adevarul.ro
O raită prin piața agroalimentară nu strică nimănui, chiar și pentru mișcarea zilnică, benefică pentru sănătate. Dar la cumpărături majoritatea cetățenilor parte și de distracție. Mă plimb printre mesele pline, de fabricație pur românească, ciment mozaicat, model 1960 și ceva. Observ produsele, le „pipăi” cu privirea, le simt mirosul specific, aspectul, prospețimea și culoarea produsului pentru că aceasta este în mare măsură influențată de mineralului predominant din compoziția chimică a zarzavatului.
Mă opresc în fața unei mese, sunt convins fără dubii că mă aflu în fața unui „producător” autentic. După port, apreciez instant ca este din zona Amaradiei. Îndrăznesc să întreb, că tot nu se înghesuiau cumpărătorii ”De unde sunteți?”. Mă privește prietenos și-mi răspunde ”DinIșalnița domnule. Poftiți! Alegeți ce doriți și la preț ne înțelegem”. Mă uit la mâinile bătătorite de muncă și totuși îngrijite și la fața luminoasă ce nu trădează vreo urmă de falsitate. ”Le produceți în grădina proprie?”, continui eu mirosind o chită de leuștean care te îmbată cu mirosul pătrunzător de prospețime al pământului. ”Da domnule. Am o curte de 9 arii, dar anul asta ne-a secat fântâna de la secetă și e cam slabă producția”.
Cu ochiul de merceolog, văzusem cauza pentru care produsul autohton nu este atât de „comercial” ca cel expus de precupeții ce domină piața, pe la care trecusem ceva mai devreme. Pătrunjelul lor nu mirosea a pătrunjel, morcovul lor nu era atât de dulce, îmbrăcămintea lor, „made in Turkey” (ca și produsele) atrăgeau totuși gospodinele neexperimentate sau neglijente cu sănătatea familiei. ”N-are lumea bani domnule”, spune ca pentru sine cu obidă, ișelniceanca. „N-are cumpărătorul, n-avem nici noi. Muncim mai mult degeaba, din obișnuință, să nu ne lenevim” continuă ea.
Se apropie o doamnă, care se oprește în fața tarabei. Alege fără vre-un cuvânt câteva legături din fiecare produs. Era și o plasă cu păstăi de fasole verde. Ia o păstaie, o rupe, o miroase, studiază cu atenție secțiunea și întreabă, după ce umple două sacoșe cu fasolea, la care mai înainte o altă gospodină se cam strâmbase, ”Cât costă totul?”. ”Doar 18 de lei doamnă” vine răspunsul țărăncii. Doamna îi întinse 20 și refuză restul. Nu mă pot abține și remarc ”Vă pricepeți doamnă.Felicitări!” Se uită la mine și la aparatul de filmat agățat de gât și-mi răspunde zâmbind ”Nornal, sunt medic!”
Preluat: http://reporter24.ro